călătorie

alba-iulia_19 Cred că se cuvine să-mi cer scuze pentru îndelungata absenţă, dar mai ales pentru faptul că am ignorat până şi să scriu câteva cuvinte despre ultimele mele lecturi. Am umblat prin locurile tinereţii mele ( de cândva), m-am întâlnit cu prieteni vechi de când mă ştiu , m-au atins doruri pe care le-am crezut uitate şi m-au răscolit absenţele unor prieteni care şi-au încheiat socotelile cu lumea aflată dincoace de moarte. Am reuşit să petrec câteva seri în compania unei mai noi cunoştinţe, un tip deosebit care deşi mult mai tânăr decât mine îmi pare deseri a fi tot un prieten de când lumea. Dacă nu aţi ghicit încă este vorba de Dario Pecarov, autorul câtorva povestiri remarcabile de pe Nautilus, mai nou coleg în cadrul Srsff-ului şi dacă nu se întâmpla nimic neobişnuit si din cale afară de neplăcut, atunci un viitor participant la Cenaclul ProspectArt.
Am dat o raită prin librăriile, câte mai există, ale oraşului Unirii , Alba-Iulia, şi am rămas dezamăgit văzând harababura existentă. Noutăţiile editoriale de acum jumătate de an stau încă aşezate la loc de frunte fiind ultimele publicaţii ajunse prin acele librării, stau amestecate cărţi de specialitate cu beletristica, romane clasice cu ultimele bestselleruri americane, romane poliţiste, fantasy sau sf cu volumele de poezie. Nici măcar un aranjament făcut după
numele editurilor nu s-a făcut decât în trei din cele cinci librării vizitate. Mai trist este faptul că nu au cărţi decât de la două-trei edituri, majoritatea librariilor nu au auzit încă de Millenium Press, alţii nu ştiu cine-i Liviu Radu, Sebastian Corn, Dănuţ Ungureanu sau Dan Doboş.
Am întrebat şi oamenii pe care îi cunosc şi chiar câţiva pe care nu-i cunoşteam înainte ci acum i-am întâlnit pentru întâia oară. Dezamăgire şi pe acest plan, nu doar că nu citesc sf, dar nu citesc nimic. Vieţile celor de sub 25-26 de ani sunt axate pe bântuiri nocturne dintr-un club în altul, marea lor majoritate nu lucrează nicăieri şi aşteaptă să se întâmple vre-o minune care să-i smulgă din amorţeală, cei trecuţi de vărsta acestor preocupări sunt dedicaţi trup şi suflet muncii, preocupările lor se îndreaptă exclusiv către asigurarea unui trai decent şi maxima lor distracţie este televizorul şi ieşitul la un grătar şi o bere în weekend undeva în împrejurimile oraşului. De ieşit iasă la malul Sebeşului, Mureşului, ori se duc prin Apuseni şi tinerii de până în treizeci de ani şi încearcă chiar şi să ţină pasul cu “lumea bună” asta însemnând limbajul vulgar, pornografic, achiziţionarea ultimelor albume semnate Guţă, Salam sau Luminiţa Puşcaş şi bine’nţeles statul la soare complet despuiaţi pentru a dovedi lipsa lor de inhibiţii. Amănunt deloc deranjant fiind vorba de tineri şi tinere cu forme plăcute ochiului, dar cel puţin surprinzător când este vorba de nuditate în grup format de şase băieţi şi o singură fată de vre-o 14-15 ani. Din punctul de vedere al vieţii sexuale, concluzia mea bazată pe cele auzite, este că viitoarele actriţe porno ale lumii vor fi furnizate de ţara noastră precum şi faptul că legalizarea pornografiei infantile ar aduce serioase beneficii financiare. Altfel spus fetele din ziua de azi, marea lor majoritate, încă nu au citit două cărţi dar cel puţin odată au făcut sex în grup, ceea ce ma împinge cu gândul la o concluzie tristă: cine vrea să trăiască din scris în România de mâine să uite de literatura mainstreem, de literatura de idei ( mai ales de sf) şi să se apuce de pornografie.
Am cunoscut şi un om deosebit în persoana soţului unei vechi şi foarte bune prietene, plecată de ani de zile din ţară, măritată şi stabilită în Elveţia. Acuzaţi-mă de orice vă trece prin cap, dar acel om s-a dovedit a fi unul cult, citit, cu preocupări total diferite.
A, da! Să nu uit! Cât am fost plecat am primit un pachet. În sinea mea ajunsesem deja la concluzia că editorii revistei Galaktika sunt mult mai neserioşi decât îmi plăcea mie să cred dar s-a dovedit că sunt nişte oameni la locul lor. Mi-au trimis cărţile promise, chiar mai mult, în loc să trimită cele două titluri solicitate m-au fericit cu şase cărţi şi cu un număr din revistă dar acestea s-au plimbat de câteva ori între România şi Ungaria pentru simplul fapt că poşta română nu m-a înştiinţat iniţial de sosirea pachetului. Urmează să-mi fac timp, să le citesc şi să scriu despre fiecare o recenzie, o prezentare sau un scurt rezumat pe care să i-l expediez lui Hăulică deorece el a fost cel care mi-a sugerat în urmă cu vre-o opt luni că ar trebui să începem sa acordăm atenţie şi sefeului european nu doar celui american sau englezesc. Dacă cei care iau decizii ajung la concluzia că ceva merită publicat şi în româneşte de la vecinii noştri unguri, atunci cred că mă apuc şi de traduceri, dacă nu cunosc ei pe cineva mai potrivit. Rămâne să vedem cum stă treaba deoarece vremurile sunt schimbătoare, multe depind de evoluţia vieţii economice, de atitudinea celor care iau decizii şi de mulţi alţi factori.
Normal că am şi citit zilele astea, dar despre lecturile mele …într-o altă postare.
Imaginea înfăţişând Catedrala Romano-Catolică îi aparţine lui XPLORIO, eu, după vechiul meu prost obicei, am uitat să iau aparatul cu mine.

Anunțuri

~ de balinferi pe August 2, 2009.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: