Simon Spurrier- Supravieţuitorul

supravietuitorul

Prima carte din Cronicile Apocalipsei cred că aş fi citit-o dintr-o suflare dacă nu s-ar fi întâmplat să citesc înainte Iureşul Săbiilor de Martin. Întradevăr, în comparaţie cu acest fantasy, cartea lui Spurrier pare mai slăbuţă. Atenţie, am spus pare tocmai pentru a sublinia că este doar o aparenţă. În realitate este diferită, atât de diferită încât nu pot fi comparate, e drept că Spurrier nu se ridică la nivelui lui Martin ca narator dar nici subiectul ales de el nu este unul de factură fantasy şi în concluzie nici limbajul adoptat nu poate fi unul demn de un basm.
Foarte pe scurt: ce mi-a plăcut, ce mi-a displăcut;
Unul dintre punctele forte ale cărţii este acţiunea. Întâmplările, schimbările, noile pericole sau intervenţiile exterioare ale unora în aventura englezului se succed într-un ritm ameţitor nelăsând loc cititorului nu doar petru plictis ci nici măcar pentru digerarea în tihnă a informaţiilor primite obligându-l astfel să trăiască alături de erou, în ritmul infernal al unui război pentru supravieţuire.
Lumea prezentată, la o analiză superficială, este credibilă, coerentă, personajele sunt suficient de vii, îndeajuns creionate, există şi un orizont de aşteptare, un mister ce se cere dezlegat şi drumul pe care ne poartă scriitorul paşii sunt atent aleşi. Toate astea transformă Supravieţuitorul într-o lectură plăcută.
Dar există şi puncte slabe. La o analiză mai atentă nu am reuşit să găsesc nici o explicaţie satisfăcătoare unor amănunte importante, cum ar fi supravieţuirea unui bătrân  care nu avea grupa de sânge a supravieţuitorilor. Am înţeles felul în care el putea să supravieţuiască dar nu văd motivul pentru care s-ar fi organizat în jurul lui o întreagă armată de oameni care să-i furnizeze subiecţii uman necesari supraviaţuirii. Nu înţeleg nici motivul pentru care supravieţuitorii ar fi ales să devină cu toţii războinici înseaţi de sânge în loc să devină agricultori într-o lume în care odată cu miliardele de oameni care au murit s-a făcut loc destul. Tot în ceaţă am rămas şi în privinţa motivului pentru care majoritatea supraviaţuitorilor au devenit dependenţi de droguri.
Aş zice că Supravieţuitorul este o carte ce merită să fie citită ca lectură uşoară, este captvantă dar nu reuşeşte să devină extraordinară.
În orice caz dacă şi al doilea volum din Cronicile Apocalipsei, Vindecătoarea, se va dovedi cel puţin la fel de incitantă ca acest prim volum atunci nu-mi va părea rău s-o am în bibliotecă pentru simplul fapt că este genul de carte pe care orice tânăr ar citi-o cu plăcere.

Anunțuri

~ de balinferi pe August 3, 2009.

Un răspuns to “Simon Spurrier- Supravieţuitorul”

  1. Una dintre cartile cele mai antrenante si bune citite de mine in ultimul timp! Cine nu citeste seria asta pierde enorm! 😉 Felicitari MP pentru alegere!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: