Gânduri de toamnă târzie (completare)

Sunt convins că toţi care mă cunosc au încercat să ghicească cine este zeiţa despre care vorbesc şi bănuiesc că unii chiar au reuşit 🙂

Cred că toţi care au citit postarea, indiferent că mă cunosc sau nu, s-au regăsit într-o oarecare măsură în cuvintele mele şi cred şi că şi-au spus măcar în gând că inima merită mereu o şansă, tocmai din acest motiv vreau să fac o completare. Poate vă dau de gândit despre propria persoană…

Vreau, dragii mei, să vă gândiţi că situaţia prezentată mă are pe mine protagonist iar zeiţa despre care vorbesc este femeia de lângă voi. 🙂

Iar voi, dragele mele, gândiţi-vă că nu eu sunt protagonistul ci chiar bărbatul de lângă voi, iar zeiţa este o blondă din blocul vecin…

Credeţi că trebuie acordată o şansă inimii în aceste condiţii?

Vă întreb pentru că asta am văzut în ultimii ani: toată lumea găseşte o scuză oricui când e vorba de dragoste şi de înşelat, cu condiţia să nu fie cel sau cea care înşeală persoana de lângă ei. De ce suntem atât de egoişti încât considerăm că e firesc ca oricine altcineva să fie înşelat, dar nu noi?

Anunțuri

~ de balinferi pe Decembrie 3, 2010.

6 răspunsuri to “Gânduri de toamnă târzie (completare)”

  1. am senzatia ca i-ai cam incuiat! 😀
    n-ai niciun comentariu la postarea asta, pacat:)

  2. Eu mă gândeam că poate e o prostie atât de mare încât nu merită comentată…
    Poate totuşi au rămas încuiaţi. 🙂
    Prefer sugestia ta, e mai încurajantă

  3. Nu, chiar m-am mirat… Sunt niste lucruri foarte frumoase si profunde in ce ai scris tu…

  4. Mă bucur că ţie ţi-a plăcut. Nu mă mir însă că majoritatea celor care au avut răbdarea să citească n-au reacţionat în nici un fel. Poate nu-i interesează subiectul, le este total străină tema, nu e o postare pe marginea căreia să te poţi certa…
    Mai există şi posibilitatea ca nimeni să n-o fi citit, nu e nici politică, nici fotbal, nici pornografie şi nici măcar război, decât cel mult cu propria persoană. De ce ar citi cineva?

  5. eu nu am mai fost demult pe blogul tau si am trecut direct la citit povestirea aia si ma cam minunam de comentul pe care l-am pus si ma gindeam ca poate te-as putea supara prin el desi eu exact asa gindesc si mai intii actionez ,apoi imi pun problema cum poate fi interpretat si daca e bine inteles …lol…sau daca te-am inteles eu bine
    dar mi-a venit inima la loc cind am vazut unde bati ,inseamna ca gindim la fel ,geniala continuarea asta ,care nu numai ca ne faca sa nu fim de acord cu deciziile inimii ci ne si motiveaza sa facem mai mult pt barbatul sau femeia de linga noi ,ca sa nu ajunga sa isi dezgroape dragostile trecute si sa ia decizii aparent ciudate daca se intilneeste cu protagonistii….
    cine are tot ceea ce vrea in relatie nici nu vede pe altii …

  6. Ehehehei, draga Gaby, ce bine ar fi sa fie aşa simplu, dar relaţie perfectă nu există. Nimeni nu are tot ce vrea într-o relaţie, cel mult are acum, pe moment. Nu există nici o garanţie că ceea ce azi pare formidabil va mai fi şi mâine. Nu putem ştii cu certitudine nici măcar că vom iubi şi mâine în zori ce iubim azi în asfinţit. Timpul trece, lumea se schimbă şi omul încearcă să ţină pasul, unii devenind la fel de lipsiţi de direcţie precum este lumea, alţii întărindu-se în principiile lor, pe când alţii purtând povara unei dualităţi imposibil de împăcat: fiind slabi fac ce le cere inima şi suferă pentru că au totodată şi nişte principii morale, chiar dacă nu reuşesc să le respecte.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: